mardi 17 novembre 2015

Nathanaël

Una nuvella di Kévin Petroni

À tutti quelli chì sò cascati

Ci vole ch’ellu creschi ed’eiu miserisce.

San Ghjuvanni. 


N’avia vistu arme in a to vita. In i filmi di Tarantino è di Scorsese, nant’à l’affissi di u metrò, nant’à i ritratti di guerra ; mischiate à u sangue di i baschicci, vicinu à e bracce ammuzzate, ingiru à e salme brusgiate ; in fronte à i zitelli, in pettu à e donne, vicinu à l’omi scapati ; in u salone di babbitu, a cucina di mammata, in manu à i flicchi ; ind’è i to amichi, in i caffè duve tù battia, in u to liceu – arme varie : fiamme, cultelle, sciabule, pistole, mitragliette, bazooka ; splusivi, bombe, missili – arme varie da tazzà a carne, taglià e vene, dissanguinà l’animali, difende a so pelle, ammazzà un « nigracciu », schiattà a faccia à un chjappozzu ch’ùn vole pagà, stirpà sti « scimiacci », sbundà st’arabi, scaccià tutti sti « feuj» ; per tumbà a so tippa, u so cacatu, a so mamma, a puttana di u vicinu, u figliolu di l’altra, a merda chì l’hà parturitu ; n’avia vistu arme in a to vita. 

Ùn n’avia mai vistu da cusì vicinu. À un metru di tè, quandu t’era vultatu è ch’è tù avia fighjatu stu cannone, ti dicia ch’è t’ùn n’avia mai vistu da cusì vicinu, fissu nant’à tè, giratu versu tè, stinzatu versu tè, pinsava à u pesu di l’arma, ùn sapia perchè, ma pinsava à u pesu ch’ellu duvia fà stu AK 47 è stu ditu agrancatu nant’à l’arcucciu è sta palla chì t’era prumessa, pinsava à i porchi chì babbitu fucilava per u piacè, sti porchi ch’ellu ùn vulia ch’è tù vechi per ùn santavugliatti micca, stu porcu ch’è tù era in a mira oramai, spugliatu è debbule, bruttu da cancillà ogni buffezza di u mondu ; è pinsava d’un trattu à stu ghjornu di scola quandu Rimbaud t’avia fattu cacà cù i so gladioli, u so fiume, sti capatoghji di feminuccia, è u so tippu addurmintatu è a fiura di stilu di l’ultimu versu chì ci vulia à sciogle per u cummentu di francese – chì fiura era digià ? – ti ne futtia di a Francia è di l’Allimania, ti ne futtia di a guerra di u 70, a guerra era per i conni, eranu d’altri tempi, noi, chjavavamu, fumavamu, andavamu à i cuncerti di métal, cum’è sta sera, per gode di a pace, nanzu chì u cannone affacchi, avà, in sta sala, avà ch’è tù pinsava à tè, Nathanaël, ch’è tù pinsava à ciò chì firmaria di tè quandu u magnacone avaria finitu di pasce à paura chì curria in e vostre anche per fraià u vostru sangue, ch’è tù ti dumandava ciò chì firmaria di tè quandu e carne intricciate di e vostre salme ùn saranu più ch’un solu macellu ; è a sapia ch’ùn firmaria nulla, mancu a to voce, i to ochji, u to visu – sapia ch’è tù era digià minuritu, ch’è tù t’addibulia, ch`t’ùn era più ch’un sguardu- dui ochji impernati nant’à un cannone, un’ossessione : un mortu.

In qualchì locu, una donna dice ch’è tù campi ; in qualchì locu, una donna bugiardeghja. È ùn a sai micca, ùn a sai più, ma pratende d’esse a to mamma è d’avetti datu a vita. In qualchì locu, un omu ti cerca, piuttostu, cerca u so figliolu, chere di sapè in chì ospidale ti suvagnanu. Nimu li dà capu. Quì, ùn contanu chè i morti. In qualchì locu, ci hè qualchissia , pocu impreme, chì crede sempre di truvatti quandu ùn sì più ch’un misteru cù dui tafoni rossi nant’à u fiancu drittu. In Parigi, trè omi anu tiratu nant’à i spettatori d’un cuncertu di musica.





4 commentaires:

  1. Salute o Kévì,

    A rialità hè ciò ch'ella hè è ben intesu pè u più supraneghja ella a finzione. Quì pruvate à metteci in a mente di unu chì si vede cundannatu. Ci pigliate apparlamanu per facci tuccà u strage da u più vicinu... è piombu ! Viaghja l'affare, viaghja ancu bè. Tocca u vostru scrittu, tocca ancu assai. V'arringraziu pè sta prova

    RépondreSupprimer
  2. Un testu chì si pò ritruvà quì in francesu : http://praxisnegra.blogspot.fr/

    À T&T, ci hà cummossu, è l'emu trovu d'una putenza tali chì no' emu mudificatu un pocu a noscia prugrammazioni.

    RépondreSupprimer
    Réponses
    1. Ed ete fattu bè, u s'autore a mirita. D'altronde quant'anni hà Kévin PETRONI ? Nuvelle ne hà scrittu altre ? Bellissima ghjurnata à voi è torna bravi pè stu bloggu !

      Supprimer
  3. Hè unu studianti uriginariu di Bastia, chì studiighja in Parigi. Ùn li cunniscimu micca d'altri publicazioni par avali, ma saria stunanti ch'iddu s'arristessi quì.

    RépondreSupprimer