dimanche 11 février 2018

Cuncorsu Chjuditura 17/18 : Cum'è sulaghju a fanga

Un testu di 
Pierre-Marie Bourdin-Muracciole


Aux Armées – le 21-09-44. 

Cari parenti, 

Oghje sò, di mè, più chè felice è prima lasciate mi felicità mi ne. 

Da veru, sò diventatu u veru mudellu di u perfettu suldatu bè attrizzatu. Aghju avà a mo carta per scrive, e me avviluppe, l’inchjostru è una penna (rigalu di Ghjuvanni). Cum’è scagnu, aghju i me dinochji. Cusì pargu un ministru o un autore dramaticu. A v’aghju detta ch’o sò à pusà nantu à u mo cascu è ch’aghju per spallera un arburu ? Entrite puru in u mo scagnu. Attenti d’ùn imbruttà e carpette persane chì guarniscenu u sulaghju è meravigliate vi davanti à issa stanza, davanti à issu paisagiu. 

Ma lasciate mi fà u guida. Cum’è stanza una furesta, cum’è muri l’arburi, cum’è sulaghju a fanga è cum’è finestra un’ apertura in un lamaghjone, nantu à a borga ch’è no strapiumbemu. Una piccula apertura chì ci permette di vede i Bosci, què ghjè capitale, ma senza ch’elli ùn ci vedinu ; què ghjè ancu più capitale. 

D’altronde, a guerra hè una grande partita di piattatella o d’issu ghjocu di zitellacciu chè no chjamemu u 51 scupertu. Ti vecu… ti tirgu. Ùn ti vecu più. … tandu t’ignureghju. Una volta chè vo averete capitu què, saperete forse perchè chì i nostri caschi sò camuflati da rete o da fronde. 

Ma tandu m’alluntaneghju di u sughjettu di a mo lettera. Entrite dunque in casa meia. I m’amichi, discreti ch’elli sò, s’alluntaneghjanu in un’antra stanza (leghjite in un antru scornu di a furesta), vi pusate cunfurtevulamente in i me futtogli (per a circunstanza una petra) è cumincemu à parlà… 

A v’aghju detta chè nanzu v’aghju basgiatu è torna basgiatu mille volte è più. A salute ùn hè micca male ! Ah, i rumatisimi… innò ùn hè ancu ora… i denti 32 sempre, è u murale, u murale hè sempre quì. Iè u murale hè sempre bonu. 

S’ellu fussi gattivu seriamu furzati di rende lu bonu. Ùn saria megliu di pensà subbitu cusì. À chì ghjova di lagnà si nantu a mo alluntanera di a casa, nantu à a durata di issa guerra, nantu à l’inguernu chì affaca ecc… è nantu à issi mille picculi affari chì facenu a vita. 

Ci vole à esse felice, pusitivu. Evviva u celu turchinu, evviva u celu annivulatu, evviva u sole, evviva l’acquate è evviva tuttu (e palle è l’obusi dinò) postu chì a vita hè bella, postu chì a guerra s’hà da compie, postu ch’eo mi campu di tuttu. 

Ma ùn rispundite ! Chì ghjè issu silenziu ? Vi ne site scurdati chè no’ discurrimu inseme è chì issa lettera ùn hè un monologu ma una discursata. Babbu hè sempre cusì stancu ? È tù o mà, cumu sì ? Qualesse sò e nutizie di e Muracciole ? U paese hè sempre à listessu locu ? 

Iss’istatina in paese hè ghjuntu assai ghjente, e ricolte sò state bone in e Muracciole ? 

Clotilde, Luigi, Mélanie è i so ciucci, Minnia, Francesca, Carlu è Anghjula ? Ma m’avecu chè vo site sempre muti. 

Ùn mi vulete risponde. Forse a mi diciarete in a vostra prussima lettera. Site pressati, v’arrizate per parte. Attenti, ùn surtite per a finestra chì tandu vi vedenu i Bosci, surtiti per a porta di daretu è camuflate vi ! 

Nanzu di parte, vi basgiu mille volte. Un basgionu affettuosu di u vostru figliolu, chì cum’è vo’ vi ne site resu contu hè sempre cusì stranu, ma chì vi tene sempre caru quant'è nanzu è chì pensa aspessu à voi. Ghjuvanni hè in salute. Salutate mi à i so parenti, à tutti i m’amichi, à i mo cugini è ùn vi scurdate di fà un basgiu tamantu à u picculu Paul. 

Aucun commentaire:

Enregistrer un commentaire